Ritmul accelerat în care trăim ne face minteasă lucreze aproape fără pauză. Gândurile vin unele după altele, emoțiile se schimbă rapid, iar comportamentele noastre, de la felul în care mâncăm până la modul în care ne raportăm la tehnologie sau la muncă, sunt mai influențate de interiorul nostru decât credem.
În cabinet, întâlnesc frecvent oameni care încearcă să „rezolve” lucruri prin control – sau autocontrol. Sunt oameni care se forțează să mănânce mai puțin, să stea mai puțin pe telefon, să fie mai relaxați…în mod impus prin propriile decizii.
Schimbarea reală începe însă din înțelegerea impulsurilor care ne duc la comportamente dăunătoare.
Mintea nu tace niciodată
„Mintea noastră produce foarte multe gânduri zilnic, iar un lucru important este că nu toate sunt realități, de fapt, cele mai multe sunt doar produse ale minții.”
Circulă frecvent ideea că avem până la 80.000 de gânduri pe zi. Sunt cifre prezentate în fel și fel de studii, iar ceea ce este susținut de cercetare este faptul că mintea umană are un flux continuu de gânduri.
Un aspect esențial este tendința spre negativitate. Din perspectivă evolutivă, creierul nostru este construit să detecteze pericolul. Așa se explică de ce observăm mai ușor lucrurile negative, le reținem mai mult timp și le dăm mai multă importanță.
Problema apare atunci când nu mai punem sub semnul întrebării aceste gânduri.
În loc să încerci să oprești gândurile, întreabă-te:
„Este acest gând un fapt sau o interpretare?”
Această simplă distincție este unul dintre cele mai eficiente instrumente în reglarea emoțională.
Relația cu mâncarea nu este doar despre foame
„Relația cu mâncarea este adesea emoțională… de multe ori nu mâncăm pentru că ne este foame.”
Din perspectiva psihologiei comportamentale, alimentația este influențată de trei tipuri de factori:
- biologici, foame reală
- emoționali, stres, tristețe, plictiseală
- cognitivi, gânduri automate
Aceste gânduri pot duce la comportamente impulsive și ne spunem de multe ori: „Merit asta după o zi grea”, „Nu mă pot opri”, „Doar azi”.
Înainte să mănânci, oprește-te 10 secunde și întreabă-te:
„Îmi este foame sau simt ceva?”
Această pauză creează spațiu între impuls și acțiune.
Copiii și ecranele
„Nu vorbim doar de cât timp petrece copilul pe ecran, ci mai ales de relația lui cu ecranul.”
Conform ghidurilor Organizației Mondiale a Sănătății, utilizarea ecranelor devine problematică atunci când afectează:
- somnul
- activitatea fizică
- relațiile sociale
- capacitatea de concentrare
- pierderea controlului
- reacții intense când dispozitivul este retras
- lipsa interesului pentru alte activități
Semnele importante nu sunt doar durata, ci:
Nu este suficient să limitezi. Este esențial să oferi alternative reale:
- timp de calitate împreună
- activități care implică corpul
- jocuri sociale
Și, foarte important, copilul învață din model, nu din reguli.
Ce învață copiii prin metoda Feuerstein? Inteligența nu este fixă
„Nu lucrăm doar pe ce știe copilul, ci pe cum gândește.”
Metoda Feuerstein, bazată pe teoria modificabilității cognitive structurale, este susținută de cercetări în domeniul educației și neuropsihologiei.
Aceasta dezvoltă:
- gândirea logică
- capacitatea de analiză
- controlul impulsurilor
- flexibilitatea mentală
Este deosebit de utilă pentru copii cu:
- dificultăți de învățare
- deficit de atenție
- impulsivitate
Nu întreba doar „Ce ai învățat azi?”, ci:
„Cum ai gândit ca să ajungi la răspuns?”
Această schimbare mută accentul de pe rezultat pe proces.
Anxietatea de duminică – De ce apare și ce putem face?
„Mintea începe să anticipeze responsabilitățile… intrăm într-un mod de anticipare.”
Acest fenomen este cunoscut în psihologie ca anxietate anticipatorie.
Apare pentru că:
- proiectăm scenarii viitoare
- supraestimăm dificultățile
- subestimăm resursele proprii
Creează un ritual de tranziție duminica:
- plimbare
- citit
- timp în natură
- activități plăcute
Scopul nu este să „fugi” de luni, ci să rămâi conectat la prezent.
Schimbarea începe din interior, nu din control
Nu avem nevoie să ne controlăm mai mult. Avem nevoie să ne înțelegem mai bine.
- Gândurile nu sunt realități.
Emoțiile nu sunt dușmani.
Comportamentele nu sunt întâmplătoare.
Când începem să vedem legătura dintre ele, apare spațiul în care putem alege diferit, iar de acolo începe, cu adevărat, schimbarea.